După cutremur

Momentul în care s-a dărâmat tot a durat mult prea puțin ca să poată fi sesizat, realizat pe deplin. Dar chiar și-așa, în toată zarva și hărmălaia din gânduri, trebuie să știi ce să faci. Să o iei pe scări, să rămâi sub toc sau să încremenești pe sub vreo […]

Continue Reading

Să nu ne mai chinuim

 Ai crescut verde și ți-au dat muguri de floare albă. Of, și nici nu era primăvară când ne-am cunoscut. Dar e deschisă și plăpândă, în tonuri de roz pal. Din acela care calmează gândul rău. Mi-am dorit să te usuci. Știi de câte ori? Să fii buruiană. Toxică. Odioasă. Să […]

Continue Reading

Dimineți târzii

Te-ai trezit târziu astăzi, însă în locul sentimentului de vinovăție pe care l-ai avut în ultima săptămână din cauză că nu te trezeai la ora pe care ți-o promiteai naiv când îți setai alarmele, ai pe față un zâmbet timid și niște ochi parcă mai odihniți. Mai zâmbești o dată […]

Continue Reading

Capătul tunelului

Te simți istovit de toate puterile. Adormi târziu în fiecare seară, iar dimineața te trezești mecanic și-ți cauți reflexia în fiecare corp care-ți iese în cale. Ieși pe stradă și te simți ca o fantomă. Îți place să analizezi, să descoși povești. Își place să-ți bați singur în cuie povestea […]

Continue Reading

Cutremur

 Pe vreme de cutremur inima mea ar fi ținut loc de scări, pentru tine. Scări pe care să fugi, să calci apăsat ca să te salvezi. Da, e bine să stai la adăpost, sub toc, atunci când se zgâlțâie tot sub picioarele tale. În sufletul tău. Dar toți avem instinctul […]

Continue Reading