Frumusețe pentru mâini nepricepute

Când vine vorba de make-up eu fac parte din categoria pământenelor. Adică admir frumosul, salvez idei de make-up pe Pinterest, mă uit la video-urile alea scurte de pe Facebook. E mai prost cu practica. Mi-aș dori, însă, să le văd și în realitate pe fetele din demo-urile astea – mai ales pe acelea care ne învață cum să ne facem contouring / sculpting, sau cum s-o chema! Eu chiar nu cred că în realitate se vede bine o tonă de fond de ten aplicată pe față cu pensula. Pensulă care, la mine la Roman, intră cu succes în categoria „bidinea”.

Astfel, după ce am văzut cum se face, am zis să mă dotez și eu. Și mi-am cumpărat set de pensule pe care pot să le las moștenire viitoarelor mele nepoate, că atât de bine stau. Sunt sigură că pentru alte fete, care mai mai multă răbdare și interes pentru sectorul ăsta, pensulele alea își fac treaba. Dar pentru mine, dintre toate pensulele cumpărate, preferată și eficeintă pentru aplicarea fondului de ten a rămas tot sfântu’ deget. O perioadă. Până am auzit de Beauty Blender. M-am ținut tare, am zis că iar mă las prostită. Am investigat cât costă, de unde se cumpără, ce face, cum drege. Am văzut prețul și am căutat alternative mai ieftine. Am fost sceptică până la Dumnezeu și mi-am zis că dacă îmi iau iar țeapă mă duc în lumea mea. Da l-am luat.

Short description: un burete oval, mititel, care se face mare băgat sub apă. Și care face minuni.

– Ppppe oul acesta ai dat 80 de lei? Doamne Maica Domnului!

Am dat, și vă zic și de ce.

Te trezești, te machiezi, pleci unde ai de dus iar la câteva ore ori nu mai ai nic pe față, ori toate particulele de fond de ten, pudră, blush, etc. o iau razna și arăți de… mai bine nu te mai uiți în oglindă. Sfântu’ deget își face el treaba, dar prietenia e pe termen scurt. Că ori pui prea mult, ori pui prea puțin, ori nu întinzi bine, ori, ori. Ideea e că la un moment dat nu mai arăți acătării.

Și am testat minunea. Pentru că eu sunt o minune, am uitat să-l bag în apă ca să se facă mare. Și-mi venea să-l arunc pe geam când am văzut cââât amar de fond de ten mi-a mâncat. După altă investigație, m-am prins că îl uzi, îl storci și aia e. Te dai pe față, tamponezi ușor. Pui pe față cât fond de ten e nevoie, fără să mai ai tenul încărcat și arăți a om până seara. Bine, dacă nu stai să te coci la 40 de grade, că atunci fug oamenii din noi și arătăm toți ca niște însăunați.

Pe foarte scurt, își face treaba nemaipomenit și e ajutor bun pentru fetele care n-au răbdare, pasiune sau timp pentru make-up de salon acasă la ele. Aplicarea fondului de ten durează mai puțin, pui pe față doar cât trebuie și scapi de efectul de mască. Ajunge prin toate colțurile feței – că are un vârf ascuțit și o parte rotundă și se spală ușor chiar și cu gel de curățare pentru față sau cu săpun lichid. Adică nu trebuie să își iei și soluția aia specială de spălare, că există. Și-așa costă el destul și nu e pe viață, după trei luni trebuie înlocuit.  Am înțeles că ar putea face și mai multe: se poate aplica și pudra și blush, mă rog.

Se găsește la Sephora, costă aproape 80 de lei, are mai multe culori, în caz că rozul vă displace și chiar e de ajutor. Mai cumpăr. 

Iar dacă a citit vreun bărbat articolul acesta, îl rog eu să aprecieze mai întâi câtă investigație implică un make-up corect, regulamentar.